Infecția cu virusul West Nile este o boală infecțioasă produsă de virusul West Nile (VWN) care este transmis prin înțepătura de țânțar. La om, în majoritatea cazurilor (80%), infecția are manifestări subclinice, iar când acestea sunt tipice, spectrul clinic și severitatea pot fi foarte variate.
Factori favorizanți pentru apariția epidemiilor în Europa sunt modificările de ordin climatic (temperaturi ridicate, valurile de căldură ce urmează ploilor abundente) precum și intensificarea circulației de călători și mărfuri.
În ultimii ani, în Europa, tot mai multe țări raportează cazuri umane de infecție cu VWN. Țara noastră are o lungă experiență în privința acestei infecții: în anul 1996 România s-a confruntat cu cea mai mare epidemie de neuroinfectie West Nile din Europa, când s-au înregistrat 352 de cazuri de neuroinfecție West Nile. În anul 1997 s-a implementat sistemul de supraveghere a acestei infecții la om, care a funcționat neîntrerupt. Anual s-au înregistrat cazuri de neuroinfecție cu virus West Nile la om, și alte epidemii în anii 2010, 2016, 2017, 2018.
Conceptul One Health presupune supravegherea integrată a infecției cu virusul West Nile (la om, animal și vector), detectarea infecției acute la animal și/sau detectarea virusului în vectori reprezentând semnale precoce pentru instituirea masurilor de prevenire a îmbolnăvirilor la om.
Controlul bolii poate fi realizat prin urmatoarele măsuri:
– măsuri de control a vectorilor;
– educația populației în ceea ce privește autoprotecția și cooperarea la programele prevenționale.
Informații și recomandări generale pentru populație
Ce trebuie să știm despre țânțari?
- Țânțarii transmit agenți patogeni care produc îmbolnăviri la om și la animale. Bolile cele mai răspândite sunt arbovirozele, dintre acestea făcând parte și infecția cu virusul West Nile.
- Pentru a-și depune ouăle femelele de țânțari se hrănesc cu sânge. În timp ce se hrănesc cu sânge ele se infectează cu agenți patogeni de la animale sau om sau îi transmit acestora.
- Țânțarii trăiesc și se dezvoltă în preajma noastră, unde îi găsim fie sub formă de larve (ouă), fie sub formă adultă.
Larvele de țânțari se găsesc:
- În apa acumulată în subsolurile blocurilor;
- În apa care nu se scurge din canalizarea înfundată;
- În bălțile care se formează în apropierea locuințelor, din apa care curge din conductele sparte și din alte instalații neîntreținute;
- În apa de ploaie păstrată în butoaie/vase în curte;
- În apa acumulată în recipiente vechi aruncate la întâmplare în preajma locuințelor (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc);
- În apa din gropile și șanțurile de pe șantiere sau din locuri unde s-a lucrat la instalații;
Țânțarii adulți zboară în preajma locuințelor, mai ales dimineața devreme sau în amurg, căutând posibilitatea de a se hrăni cu sânge. Țânțarii, pentru a se hrăni cu sânge, intră în locuințe prin ferestrele lăsate deschise, prin casa scărilor, prin orificiile de aerisire unde pot rămane peste noapte. În timpul zilei se adăpostesc în locuințe, subsoluri, poduri, cotețe, grajduri, magazii, frunzisul copacilor.
Cum putem împiedica țânțarii să se înmulțească în preajma noastră?
- Prin evacuarea apei din subsoluri;
- Prin repararea instalațiilor de apă și canalizare din subsoluri și din apropierea locuințelor;
- Prin renunțarea la păstrarea apei în butoaie în curte sau sa le protejăm de accesul țânțarilor acoperindu-le bine cu capace potrivite;
- Prin evitarea aruncării la întâmplare a obiectelor care nu ne mai trebuie și în care apa poate stagna (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc);
- Prin îndepărtarea permanentă a gunoaielor menajere în care se adăpostesc țânțarii;
Cum să evităm înțepăturile de țânțari?
- purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi, dacă ieșim seara din locuințe sau ieșim seara în parc la plimbare sau când mergem în pădure, la pescuit, în Deltă;
- utilizând substanțe chimice repelente împotriva țânțarilor comercializate în farmacii (DEET, icaridin/ picardin, IR 3535), în concordanță cu instrucțiunile de pe etichetă, pe care să le aplicăm pe părțile descoperite ale corpului;
- împiedicând pătrunderea țânțarilor în casă (plase protecție la ferestre/uși);
- utilizând substanțe insecticide în locuință/în jurul locuinței;
- utilizând în locuință aerul condiționat;
- utilizând plase împotriva țânțarilor în jurul paturilor în cazul în care nu sunt disponibile celelalte măsuri menționate anterior sau dacă dormiți în aer liber;
- acoperind patuțul copilului sau căruciorul cu plase împotriva țânțarilor.
Uneori, pericolele pot fi evitate prin gesturi mici. Protejați-vă sănătatea!
